Afecțiunile autoimune amplifică riscul dezvoltării de boli cardiovasculare

Aproximativ 10% din populația regiunilor cu venituri mari, cum ar fi Europa și Statele Unite ale Americii, a fost diagnosticată afecțiunile autoimune, destul de puțin înțelese.

Exemple de astfel de boli sunt artrita reumatoidă, psoriazisul, scleroza sistemică, lupusul eritematos și diabetul de tip I. Deși cercetările anterioare au sugerat asocieri între unele dintre aceste tulburări și un risc mai mare de boli cardiovasculare, aceste studii au fost adesea prea mici și limitate la anumite afecțiuni autoimune sau cardiovasculare selectate pentru a obține dovezi concludente cu privire la necesitatea prevenirii bolilor cardiovasculare în rândul pacienților cu boli autoimune.

• O descoperire cuantică ar putea încărca bateriile într-o clipită
• Cercetătorii au convertit grăsimea de pui în dispozitive de stocare a energiei

La congresul anual al Societății Europene de Cardiologie, desfășurat la Barcelona, o echipă internațională de cercetare condusă de Universitatea din Leuven, Belgia a prezentat rezultatul unei investigații epidemiologice amănunțite asupra posibilelor legături dintre nouăsprezece dintre cele mai frecvente tulburări autoimune și bolile cardiovasculare, indică Eurek Alert.

Rezultatele studiului arată că pacienții cu boală autoimună au un risc substanțial mai mare (între 1,4 și 3,6 ori în funcție de afecțiunea autoimună) de a dezvolta boli cardiovasculare, decât persoanele fără o afecțiune autoimună. Acest exces de risc este comparabil cu cel al diabetului de tip 2, un factor de risc bine cunoscut pentru bolile cardiovasculare. Cercetarea arată pentru prima dată că riscurile cardiovasculare afectează bolile autoimune ca grup de tulburări, mai degrabă decât tulburările selectate individual.

Spectrul bolilor cardiovasculare

Autorii arată că grupul de 19 tulburări autoimune pe care le-au studiat reprezintă aproximativ 6% din evenimentele cardiovasculare. Este important că excesul de risc cardiovascular a fost vizibil în întregul spectru al bolilor cardiovasculare, dincolo de boala coronariană clasică, inclusiv tulburările cardiace legate de infecții, inflamația inimii, precum și tulburările cardiace tromboembolice și degenerative, ceea ce sugerează că implicațiile autoimunității asupra sănătății cardiovasculare ar putea să fie mult mai largi decât se credea inițial.

Studiul s-a bazat pe înregistrările medicale electronice de la Clinical Practice Research Datalink (CPRD) din Regatul Unit, o bază de date foarte mare de date anonime ale pacienților. Dintre 22 de milioane de dosare de pacienți, cercetătorii au reunit o cohortă de pacienți nou diagnosticați cu oricare dintre afecțiunile autoimune. Ei au analizat apoi incidența a 12 rezultate cardiovasculare în anii următori și au comparat-o cu un grup de control potrivit.

Riscul de a dezvolta boli cardiovasculare pentru pacienții cu una sau mai multe tulburări autoimune a fost în medie de 1,56 ori mai mare decât la cei fără boală autoimună. Ei au descoperit, de asemenea, că excesul de risc a crescut odată cu numărul diferitelor tulburări autoimune la pacienții individuali. Printre tulburările cu cel mai mare risc în exces au fost scleroza sistemică, boala Addison, lupusul și diabetul de tip I.

Nevoia de acțiuni preventive individualizate

Rezultatele arată că este nevoie de acțiuni, spune Nathalie Conrad, autorul principal al studiului. „Vedem că excesul de risc este comparabil cu cel al diabetului de tip 2. Dar, deși avem măsuri specifice care vizează pacienții cu diabet pentru a le reduce riscul de a dezvolta boli cardiovasculare (în ceea ce privește prevenirea și urmărirea), nu avem măsuri similare pentru pacienții cu tulburări autoimune.”

Conrad aduce în discuție reglementările Societatății Europene de Cardiologie privind prevenirea bolilor cardiovasculare, care nu menționează încă autoimunitatea ca factor de risc cardiovascular (ghidurile menționează doar unele tulburări specifice, cum ar fi lupusul) și nici nu enumeră măsuri specifice de prevenire pentru pacienții cu boală autoimună.

Conrad speră că studiul va crește gradul de conștientizare a pacienților cu boli autoimune și a clinicienilor implicate în îngrijirea acestor pacienți, care vor include multe specialități diferite, cum ar fi cardiologi, reumatologi sau medici generaliști. „Trebuie să dezvoltăm măsuri de prevenire direcționate pentru acești pacienți. Și trebuie să facem cercetări suplimentare care ne ajută să înțelegem de ce pacienții cu o tulburare autoimună dezvoltă mai multe boli cardiovasculare decât alții și cum putem preveni acest lucru.”

Mecanismele de legătură sunt puțin înțelese

Mecanismele care stau la bază sunt încă puțin înțelese. „Ipoteza generală este că inflamația cronică și sistemică, care este un numitor comun în tulburările autoimune, poate declanșa tot felul de boli cardiovasculare. Efectele bolii autoimune asupra țesuturilor conjunctive, vaselor mici și cardiomiocitelor și, posibil, unele dintre tratamentele utilizate în mod obișnuit pentru a trata autoimunitatea sunt, de asemenea, probabil să contribuie la riscul cardiovascular al pacienților. Acest lucru chiar trebuie investigat amănunțit”, mai spune Conrad.

Conrad, care deține o diplomă de inginerie și un doctorat în științe medicale (epidemiologie), a efectuat studiul în timpul unei burse postdoctorale Marie Curie de doi ani la KU Leuven. Ea a lucrat îndeaproape împreună cu profesorul Geert Verbeke, profesorul Geert Molenberghs (KU Leuven și Universitatea Hasselt) și profesorul Jan Verbakel (KU Leuven), care au asistat în partea bio-statistică și clinică a studiului. De asemenea, a făcut parte din echipă și John McMurray (Universitatea din Glasgow, Marea Britanie), un cardiolog de renume mondial.

El laudă sfera foarte largă a cercetării. „Acest studiu bazat pe populație sugerează că o gamă mult mai largă de tulburări autoimune decât s-a recunoscut anterior sunt asociate cu o varietate de probleme cardiovasculare diferite.” Cardiologul menționează în continuare o posibilă soluție pe termen scurt. „Unele dintre aceste probleme pot fi prevenite folosind tratamente ușor disponibile, cum ar fi statinele.”

Vă mai recomandăm și:

Consumul de legume nu te ferește de afecțiunile cardiovasculare. Ce au descoperit cercetătorii?

Probleme cardiovasculare la pacienţii trecuţi prin COVID, la un an după infectare

Vaccinul Pfizer nu creşte riscul apariţiei problemelor cardiovasculare. Rezultatele unui studiu recent

Ziua Naţională a Inimii. Cum poți să reduci riscul bolilor cardiovasculare